Fara comentarii

Cu ceva timp in urma prin apropiere ....



Si acum la noi:

Esti suparata?

Dupa ce ma chinui si ma dau peste cap sa le fac pe plac celor din colegiu breslei mele, plus tone de proiecte si teme, ajung si eu sa ma uit in oglinda .... Pe vremea dinozaurilor, din cand in cand luam penseta si imi smulgeam firele albe din cap. Acum, sincer, ar fi o munca de Sisif...
Induiosator insa ca azi, unul dintre colegii surdo-muti m-a intrebat daca sunt suparata. Ciudat, eu nu as fi pus o astfel de intrebare ci as fi tras o concluzie pe baza comportamentelor afisate sau mascate.... Eu personal, in perioada asta, n-as fi intrebat ....
In momente ca astea imi doresc sa nu fi uitat atatea din limbajul mimico-gestual ....

sindrom disforic 2

Am vazut ca sunt multe cautari in ceea ce priveste sindromul disforic premenstrual. Dupa cum am mai zis, in DSM (manualul de diagnostic si statistica - America) si ICD (International Classification of Diseases - Europa) NU EXISTA o asemenea incadrare. Teoretic, NICI un psihiatru nu ar avea dreptul sa prescrie medicamente pentru aceasta “tulburare”, pentru ca NU EXISTA. Simptomele care cica sunt ale acestui sindrom, sunt destul de normale pentru schimbarile hormonale datorate ciclului menstrual. Dupa ovulatie, estrogenul scade, treptat, si incepe o perioada mai putin activa, cu dispozitie mai putin buna, cu tot felul de modificari la nivel metabolic, fiziologic si emotional. Apoi, nivelul progesteronului scade brusc si se provoaca menstruatia. In 3-4 zile, concentratia de estrogen devine din nou mai mare ca cea a progesteronului, si incepe iar perioada cu soare.

Plus ca se pot minimaliza efectele schimbarilor hormonale prin: alimentatie (alimente cat mai putin prelucrate termic), consumarea de alimente bogate in magneziu (nuci, de exemplu), administrarea de suplimente alimentare, si miscarea (asta regleaza si metabolismul, si functiile tuturor sistemelor de organe, combate stresul, etc). Daca alegi sa iei bomboane, e mai comod, dar cu fiecare bomboana in plus inghitita, aduci prejudicii organismului, iar unele dintre ele nu pot fi reversibile.

Am tot spus, dar cred ca am sa postez cateva fragmente din lucrarea mea de diploma (intr-o buna zi).

PS. nu ma credeti pe cuvant. Cautati pe scribd sau pe unde stiti voi, ghidurile pe care le-am numit, si rasfoiti sa va convingeti.

Pe unde m-am mai pierdut in vara asta

Daca nu trebuia sa merg la Bucuresti poate nu ajungeam prin prea multe locuri anul asta :D

Valea Ariesului.




































Ciuciea






































Peles - Sinaia


















































Rucar-Bran






































Cetatea Poienari - Transfagarasan (adevarata locuinta a lui Tepes)




















Transfagarasan (mai prin varf, pe la pasunile alpine)



















Din noi valea Ariesului

Celebritate

Cautand una alta pe net, am gasit postat un "referat" de-al meu, de pe vremea studentiei .... Chestia e ca nu eu l-am facut public, si nici nu mi s-a cerut acceptul. Domnul profesor nu cred ca a vrut sa imi faca un deserviciu, dar macar daca mi s-ar fi spus si mie. Sa inteleg ca a apreciat atat de mult articolul, incat a luat singur hotararea de a-l face public. Multumesc pentru complimentul indirect!
Articolul e aici.
PS. e scris pe vremea dinozaurilor. Poate s-au mai schimbat intre timp lucrurile la care ma refeream atunci. Ma surprinde spiritul meu critic de care dadeam dovada si atunci .... Parca asa as fi de la mama natura. :D

gradina

Nu a prins startul din primavara si a iesit salata acum .
























un coacaz. Era asa mic in primavara, dar s-a pus pe radacini.




























Castravetii ....
































Ma intreb cat o sa mai dureze pana o sa fie interzisa cresterea legumelor in gradina proprie ....

Asta da clip.

pe unde m-am exilat

animala langa niste lemne de foc


















ceapa pusa de proba langa fantana printre pietre.


cele 5 bucati de coacaz negru, aduse de Mosu' (bunicul, adica), si niste lalele de pe-acolo.


PS: pozele sunt facut de vreo 3 saptamani, o luna. Ceapa a crescut mai mult de atunci, si coacazul deja are flori. :)

Plecarea de acasa

Tin sa fac o recomandare.
Plecarea de acasa - David Celani

Metropolis (1927)

M-am tot uitat acum o luna la ceva video-uri cu simboluri oculte in industria muzicala. Am visat o saptamana doar cu Lady Gaga, recunosc, dar asta e alta poveste. Nu dau credit 100 % nici celor care au facut video-urile,nici celor care spun ca sunt inventii bolnave si ca oamenii aceia sunt artisti care se manifesta in moduri creative, fara a avea vreo agenda secreta in spate. Era interesanta latura noua pe care aproape am inteles-o. Ca film de referinta, ca avand o simbolistica extrem de bogata, e “Metropolis” (1927). Nu l-am vazut, ci doar l-am scanat putin. E film mut, mai asemanator cu teatrul din cauza exagerarilor regizorale neautentice pentru a se asemana cu gesturi si comportamente reale.

Fara titlu

Ma gandeam la asa-zisul conflict intre generatii (daca tot am timp acum). Din perspectiva mea, nu exista diferente prea mari intre generatii (parinti-copii de exemplu). Adica, in principiu cam toti si-au dorit aproximativ aceleasi lucruri la o anumita varsta. Poate mijloacele de obtinere difera usor, dar in esenta e o problema de egocentrism. Fiecare parte e atat de rigida, incat uita sa comunice, sau cum sa comunice, se indeparteaza si pentru ca distanta e prea mare incepe sa se foloseasca un ton mai ridicat; din ce in ce mai ridicat, pana se ajunge la tipete. Fiecare e atat de rigid in propria viziune, incat nu isi da seama ca celalalt zice acelasi lucru, dar intr-o alta forma. Se da vesnica lupta a “desteptului” – cine stie mai multe, sau a “suferindului” – cine e mai bolnav si pe cine il doare mai tare, a “sacrificatului” – cine s-a sacrificat mai mult, a “puternicului” – cine a reusit sa faca mai multe, si asa mai departe. Iar lumea uita sa se asculte. Din punctul meu de vedere e o problema in a accepta cealalta persoana, plus inabilitatea de a te deschide suficient incat sa incerci intr-adevar sa intelegi ce ti se spune. Dar a intelege exact ce ti se spune, nu sa ramai la interpretarea ta.

Asta e din categoria ce caine am fost si ce javra am ajuns. E a doua zi de concediu (medical) si deja aberez.

Pseudo-dizabilitate

Sunt asa de speriata incat am ajuns sa fug si de oglinda. Trag putin draperia si ma uit fugitiv si vad multi oameni de care am fugit pur si simplu, fara avertisment. Unii inteleg si chiar ma lasa de capul meu. Altii inteleg si insista sa ies din vizuina. Cand suna telefonul, ma uit cu groaza sa vad ce nume apare pe ecran ... si panicata, ma gandesc daca sa raspund sau nu .... de multe ori nu raspund si nu reusesc sa imi fac curaj sa revin eu. Sunt oameni care nu mi-au facut nimic, dar de care fug. Oamenii care, plini de ingaduinta si rabdare, nu insistau sa bata la usa, ci reveneau din cand in cand sa vada daca ies sau nu. Si stiu ca e jenant pentru ei sa ramana cu ochii in soare, dar nu reusesc sa imi fac curaj sa fiu afara. Acum, de cand cu problema la picior, parca sunt si mai speriata. Nici nu am fizic posibilitatea de a iesi la gard sa dau buna ziua, dar nici nu reusesc sa compensez asta. Pseudo-dizabilitatea asta intretine si mai mult starea de izolare. Refuz pur si simplu sa vorbesc. Gandind logic, stiu ca e un comportament distructiv, dar emotional e altfel. Habar nu am cum e emotional. Cum sa pot sa imi revin fata de oamenii care nu vor sa muste? Si cum as putea sa le rasplatesc rabdarea?

PS: e rau cu piciorul, iar de data asta chiar nu mai am voie sa pasesc pe el. Concediu + stat la pat + izolare = pseudo-recuperare pentru pseudo-deficienta. Oricum, cel mai rau e ca am nevoie de dispozitive ajutatoare pentru mers. Sunt mai invalida decat cel mai invalid invalid.